DIRECȚIA PENTRU SPORT ȘI TINERET A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

Transparenţă decizională

Transparenţa contribuie la consolidarea principiilor democraţiei şi la respectarea drepturilor fundamentale, aşa cum sunt definite în articolul 6 al Tratatului UE şi în Carta drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene.

Transparenţa urmăreşte asigurarea unui acces mai larg al cetăţenilor la informaţiile şi documentele aflate în posesia instituţiilor statului, participarea cetăţenilor la procesul decizional şi asigurarea legitimităţii, eficacităţii şi responsabilităţii administraţiei faţă de cetăţean.

Conceptul de transparenţă a procesului decizional derulat în instituţii se refera la asigurarea accesului cetăţenilor la documentele aflate în gestiunea instituţiilor statului precum şi la consultarea cetăţenilor cu privire la adoptarea unor reglementari.

Concret, transparenţa implică:

  • informarea din oficiu a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi asupra proiectelor de acte normative;
  • consultarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite, la iniţiativa autorităţilor publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;
  • participarea activa a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative

Tratatul instituind Uniunea Europeană consacră noţiunea de transparenţă în primul său articol, alineatul doi, care stabileşte că deciziile se iau într-o maniera cât se poate de deschisă şi mai aproape de cetăţean.

Articolul 255 din Tratat, introdus în anul 1997, asigură oricărui cetăţean din Uniune şi oricărei personalităţi fizice sau juridice rezidente sau care deţine un birou înregistrat într-un Stat Membru, dreptul de acces la documentele Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei.

Regulamentul din 30 mai 2001 implementează dreptul de acces la documentele emise de cele trei instituţii, stipulând doar doua excepţii: cazurile în care accesul este automat refuzat, pentru a asigura securitatea publică, apărarea, relaţiile internaţionale şi cele în care se refuză accesul cu scopul asigurării protecţiei intereselor comerciale ale individului – dacă nu există un interes public pentru comunicarea informaţiilor.

Proiectul constituţional în curs de ratificare şi revizuire extinde principiul accesului la documentele emise de toate instituţiile, organismele, birourile şi agenţiile UE.

În România, asigurarea transparenţei instituţionale este reglementată de Legea nr. 52/2003, care cuprinde prevederile legislaţiei europene.

 

Ce presupune obligaţia de transparenţă în luarea deciziilor? 
Prin obligaţia de transparenţă se înţelege datoria autorităţilor administraţiei publice de a informa şi de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul cetăţenilor şi al asociaţiilor legal constituite la luarea deciziilor administrative şi la minutele şedinţelor publice.

 

Autorităţi obligate la respectarea dispoziţiilor privitoare la transparenţa decizională 

  • Autorităţile administraţiei publice centrale: ministerele, alte organe centrale ale administraţiei publice din subordinea Guvernului sau a ministerelor, serviciile publice descentralizate ale acestora, autorităţile administrative autonome;
  • Autorităţile administraţiei publice locale: consiliile judeţene, consiliile locale, primării, instituţiile şi serviciile publice de interes local sau judeţean.

 

Participarea la procesul de elaborare a actelor normative şi de luare a deciziilor 

  • Autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la acţiunea de elaborare a unui proiect de act normativ cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea acestuia spre analiză, autorizare si adoptare;
  • Se va stabili o perioada de cel puţin 10 zile în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act administrativ supus dezbaterii publice;
  • Autoritatea publică în cauza este obligată să decidă organizarea unei întâlniri dacă acest lucru este cerut, în scris, de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publica (dezbaterea publică trebuie să se desfăşoare în cel mult 10 zile de la publicarea datei şi a locului unde urmează să fie organizată);
  • Proiectul de act normativ se transmite spre analiza şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate;
  • Anunţul privind şedinţa publică în care va fi dezbătut proiectul se afişeaza cu cel puţin 3 zile înainte de desfăşurare şi trebuie sa fie adus la cunoştinţa cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite care au prezentat sugestii şi propuneri în scris, cu valoare de recomandare cu privire la unul din domeniile de interes public care urmează să fie abordat în şedinţă publică;
  • Adoptarea deciziilor administrative ţine de competenţa exclusivă a autorităţilor publice, punctele de vedere exprimate de către cetăţeni sau asociaţii au valoare de recomandare;
  • Autorităţile publice sunt obligate să întocmească şi să facă public un raport anual privind transparenţa decizională.

 

Căi de atac 

  • Introducerea unei plângeri în condiţiile legii conteciosului administrativ; plângerea şi recursul se judecă în procedură de urgenţă şi sunt scutite de taxa de timbru;
  • Sancţionarea disciplinară a funcţionarului care din motive contrare legii nu permite accesul persoanelor la sedinţele publice sau impiedică implicarea persoanelor interesate în procesul de elaborare a actelor normative de interes public.

 

Categorii de acte în al caror proces de elaborare nu se poate interveni

  • Acte normative în care sunt prezentate informaţii privind apărarea naţională, siguranţa naţională şi ordinea publică, interesele strategice economice şi politice ale ţării, deliberarile autorităţilor dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate;
  • Acte normative în care sunt prezentate informaţii privind valorile, termenele de realizare şi datele tehnico-economice ale activităţilor comerciale sau financiare dacă publicarea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale;
  • Acte normative în care sunt prezentate informaţii privind datele personale.
  • În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă conform prevederilor în vigoare.

 

Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publica
(publicată în Monitorul Oficial nr. 70 din 3 februarie 2003)                                                                    Descarcă aici